Frig rau. Bine, e miezul iernii, e logic sa fie frig. Si nici macar nu e asa de frig, au fost si zile cu -40 grade. Si totusi.... Frigul e si pe dinauntru. Am pierdut-o aseara pe matusa mea. La 79 de ani. Pentru mine, ar fi putut sa mai traiasca. As fi vrut sa o mai am linga noi, Sa vina sa mai stea cu mama de vorba si sa le fac floricele de porumb. Sa se uite impreuna la "Tinar si nelinistit" si sa citeasca reviste cu povesti siropoase. E o parte din viata mea, din amintirile mele, legatura cu bunicii,,, s-a dus linga ei, acum e linistita. E greu pentru mama, caci e din ce in ce mai singura, intr-un fel. Omul cel mai apropiat pentru ea, dupa tata, care nici el nu mai este, a plecat. Ne mai are doar pe noi. Si eu, care sunt vai steaua mea. Asta e unul din momentele in care simt frigul adanc in suflet si in toate oasele intepenite si in nervii durerosi. Apoi ma uit imprejur, imi aduc aminte ca maine finutza mea implineste 6 ani si ca este important sa incerc sa ma pun pe picioare, desi e greu sa traiesti intr-o lume unde una din cele mai importante probleme este sa-ti faci rost de medicamente si sa ai bani pentru acele medicamente, in conditiile in care povestea cu gratuitatea la persoanele cu handicap e o poveste, cum bine se stie. Maine trebuie sa ma hotarasc ce medicamente imi iau. Sambata e inmormantarea matusii mele, o sa fie o zi foarte grea! A mai murit o parte din viata mea!