Imparte.ro › Stiri si evenimente caritabile › Guvernul combate terorismul plimbând hârtii cu sute de mii de CNP-uri între ONG-uri și ministere

Guvernul combate terorismul plimbând hârtii cu sute de mii de CNP-uri între ONG-uri și ministere

Adaugat la: 2018-06-19 13:04:58 | Afisari: 233 | Comentarii: 0 | Categorie: Stiri si evenimente caritabile

Proiectul de lege aprobat de Guvernul României pentru transpunerea Directivei (UE) 2015/849 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului depășește cu mult prevederile acesteia, cu scopul de a îneca vocile critice din societatea civilă în rapoarte pline cu CNP-uri și serii CI.

De pildă, Guvernul adaugă din proprie inițiativă asociațiile, fundațiile și federațiile, într-un aparent exces de zel europenist, ca entități raportoare obligate să comunice datele personale ale beneficiarilor. Astfel, vor trebui raportate datele personale ale jurnaliştilor sau ale copiilor care participă la orice fel de activitate organizată de ONG-uri.

Fără nici un temei, societatea civilă este plasată în aceeași categorie de risc financiar cu furnizorii de servicii de jocuri de noroc și cu instituțiile bancare. Fără publicarea niciunei analize de risc, așa cum recomandă standardele internaționale în materie, ONG-urilor li se impun așadar niște obligații de raportare la care cu greu vor face față până și profitabilele bănci și păcănele.

Transparența structurii interne a oricărei ONG - statut, adresa, componenţa Consiliului Director ș.a. - este deja asigurată în România prin Registrul Național ONG, aflat în gestionarea Ministerului Justiției și disponibil public la http://www.just.ro/registrul-national-ong/.

În 31 mai 2018, Guvernul României a aprobat Proiectul de lege pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Încercând să transpună cea de a patra Directivă UE privind spălarea banilor, proiectul guvernului a suscitat deja critici puternice din partea sectorului ONG. Acesta va influența grav activitatea societății civile, prin introducerea obligativității de comunicare către Guvern a datelor de identificare a beneficiarilor organizațiilor neguvernamentale, sub sancțiunea extremă a dizolvării în caz de neconformare. Mai practic, proiectul va conduce la:

- închiderea completă a organizațiilor care lucrează în beneficiul celor mai vulnerabile grupuri: persoane abuzate, persoane cărora nu li se respectă drepturile omului, persoane afectate de sărăcie extremă sau la
- reducerea drastică a numărului de cetățeni care apelează la serviciile organizațiilor neguvernamentale;
- în plus, statutul de entitate raportoare, impus ONG-urilor prin interpretarea exagerată a directivei, are și el efecte foarte nocive asupra activității ONG-urilor. Astfel, doar unul dintre efecte este că ONG-urile nu vor mai putea încheia parteneriate între ele fără a se informa reciproc și oficial despre listele complete ale beneficiarilor lor, inclusiv persoane fizice, cu nume, prenume și toate datele de stare civilă din documentele de identitate (Art.15(1) și Art. 19(8, 10)).

Criticile au fost expuse și explicate inițiatorilor, Ministerul Justiției și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, într-o dezbatere publică organizată în 7 mai, la solicitarea Fundației pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC). Explicațiile însă nu au avut niciun ecou. Concluziile ONG-urilor participante la dezbatere, disponibile într-o scrisoare deschisă, au rămas sumbre:

Încheiem în speranța că veți stopa aceste modificări grave aduse libertății de operare a societății civile din România: raportarea datelor de identificare ale beneficiarilor serviciilor ONG și posibilitatea dizolvării ca sancțiune pentru refuzul de a divulga aceste date.

De asemenea, considerăm că actuala formă a proiectului de lege nu va asigura atingerea obiectivului final al directivei, căci în fapt, nici societatea civilă nu va putea raporta, nici autoritățile nu vor putea procesa volumul uriaș de informații.

Spre exemplu, doar sectorul serviciilor de asistență socială și conexe (socio-educaționale sau socio-medicale, locuire, mediere pentru piața muncii etc.) furnizate de către organizațiile neguvernamentale din România are un număr de aproximativ 350.000 de beneficiari anual.

Situația este cu atât mai gravă, cu cât legea contrazice vădit una dintre sursele esențiale prin care Guvernul își fundamentează proiectul de lege: Recomandările FATF (Financial Action Task Force), organizația inter-guvernamentală care lucrează pentru reducerea spălării banilor și finanțării terorismului. Recomandarea 8 a FATF vizează direct organizațiile non-profit și impune exact ceea ce Guvernul României nu a făcut: la nivelul entităților non-profit, orice abordare a problemei se face prin analiza riscului și prin măsuri proporționale cu riscul identificat. Cum în România nu a fost publicată nicio evaluare a riscului terorist de la nivelul sectorului ONG, este de neînțeles cum măsurile exagerate de mai sus sunt proporționale cu pretinsul risc.

Forma actuală a proiectului de lege este așadar inacceptabilă pentru o societate civilă funcțională dintr-un stat european. Prevederile excesive și dăunătoare referitoare la asociații, fundații și federații trebuie blocate în Parlament.

Semnatari:

1. ACCEPT
2. ActiveWatch
3. Alături de Voi
4. Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor Omului în România – Comitetul Helsinki (APADOR-CH)
5. Asociația Anais
6. Asociația Dăruiește Viață
7. Asociația Front
8. Asociația Groundfloor Group
9. Asociația Mame pentru Mame
10. Asociația pentru Libertate și Egalitate de Gen – A.L.E.G.
11. Asociatia Pro Democrația
12. Asociația pentru Relații Comunitare
13. Asociația SAMAS
15. Centras
16. Centrul Cultural Clujean
17. Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi
18.   Centrul pentru Inovare Publică
19.   Centrul pentru Jurnalism Independent
20.   Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis
21.   Centrul pentru Legislație Nonprofit
22.   CeRe Centrul de Resurse pentru participare publică
23.   Colectiv A
24.   CPE – Centrul Parteneriat pentru Egalitate
25.   CRJ – Centrul de Resurse Juridice
26.   CRPE Centrul Român de Politici Europene
27.   ECPI Euroregional Center for Public Initiatives
28.   Expert Forum
29.   Federația Dizabnet – Rețeaua prestatorilor de servicii pentru persoane cu dizabilități
30.   Federația Fundațiilor Comunitare din România
31.   FOND Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare
32.   FONPC Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Copil
33.   FONSS Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale
34.   Fundatia pentru Dezvoltarea Societății Civile (FDSC)
35.   Fundația Agenția Împreună
36.   Fundația AltArt pentru Artă Alternativă
37.   Fundația Civitas
38.   Fundația Comunitară București
39.   Fundația Comunitară Oradea
40.   Fundația Comunitară Sibiu
41.   Fundația Comunitară Iași
42.   Fundația Comunitară Țara Făgărașului
43.   Fundația Comunitară Timișoara
44.   Fundația Crucea Albă
45.   Fundația Estuar
46.   Fundația Gabriela Tudor
47.   Fundația Inimă de Copil
48.   Fundația Inovații Sociale Regina Maria
49.   Fundația Little John's (Cisnădioara)
50.   Fundația Noi Orizonturi
51.   Fundația PACT
52.   Fundația pentru Parteneriat
53.   Fundația Sensiblu
54.   Fundația Regen
55.   Greenpeace România
56.   Grupul PONT
57.   Hope and Homes for Children
58.   HOSPICE Casa Speranței
59.   Institutul pentru Politici Publice
60.   Institutul Prezentului
61.   Let's Do It, Romania!
62.   MagiCAMP
63.   Mediawise Society
64.   MetruCub – resurse pentru cultură
65.   Miliția Spirituală
66.   Opportunity Associates România
67.   Organizaţia Suedeză pentru Ajutor Umanitar Individual
68.   Rețeaua Națională a Muzeelor din România
69.   Roma Education Fund
70.   Salvați Copiii România
71.   Societatea Academică din România
72.   Societatea de binefacere Diakonia Făgăraș
73.   Techsoup Romania
74.   TERRA Mileniul III
75.   Terre des hommes Elveția
76.   Valentina România
77.   Florian Matei-Popescu, cercetător la Institutul de Arheologie "Vasile Pârvan" al Academiei Române, București
78.   Prof. Dr. Mihaela Lambru, Facultatea de Sociologie si Asistență Socială, Universitatea din București
79.    United Way Romania