Like pentru a fi la curent cu toate faptele bune de pe imparte.ro

Imparte.roPovesti adevaratePovestea meaSunt mama si vreau sa fiu mama
 

Sunt mama si vreau sa fiu mama

 

Numele meu este Maria, un nume de altfel predestinat pentru a fi mama. Sunt mamica a 3 copii minunati, insa greu incercati de necazurile vietii. Pe 6 iunie implinesc 33 de ani si sper sa pot fi mama pentru copiii mei, multi ani de acum inainte. Drama familiei mele a inceput practic, cand in primavara anului trecut am fost diagnosticata cu "neoplasm col uterin" (cancer).

Poate ca neglijenta pentru mine insami, mereu fiind preocupata ca celor din jurul meu sa le fie bine, m-a facut sa fiu atat de bolnava. As fi putut sa previn boala cand, la nasterea fetitei, medicul mi-a spus inca de atunci sa revin la un control caci lui nu ii place ce vede. Insa nu l-am ascultat atunci. Dupa 4 ani de la nasterea fetitei, simptomele au inceput sa apara una cate una. Slabisem foare rau, ameteam si aveam hemoragii puternice in perioada menstruatiei. Nici atunci nu am luat in seama prea tare situatia, am pus totul pe seama muncii, a oboseliisi a lipsei unui program alimentar bine stabilit. Plus ca stiam ca am o lipsa de calciu avansata, in copilarie fiind tratata de SPASMOFILIE si o forma severa de ANEMIE.

Insa asa cum spuneam in momentul cand nu s-a mai putut, am ajuns intr-un final la spital, dar la URGENTE, cu o puternica hemoragie. Atunci am fost internata de urgenta la sectia de obstretica ginecologie ,unde mi s-au facut mai multe analize si investigatii, iar acestea neiesind bine s-a ajuns la biopsie. Medicul ginecolog in grija caruia am fost internata, a fost rezervat in ceea ce priveste diagnosticul inca de la internarea mea, dar am sperat cu totii pana in ultima clipa ca totul va fi bine. Am astewptat cu sufletul la gura rezultatul biopsiei care trebuia sa vina de la laboratorul de Anatomie Patologica.Si in sfarsit a ajuns si marele rezultat unde scria clar negru pe alb "neoplasm col uterin".

Nu va pot explica in cuvinte ceea ce am simtit in acele momente. Pentru mine "amurgul" se lasase in zori......"iarba" mai ales se facuse scrum. A inceput apoi perioada in care am incetat sa mai imi fac planuri de viitor. Eram obligata sa traiesc numai in prezent si am simtit pentru o clipa ca viata mea a luat sfarsit. Am fost trimisa la Institutul Oncologic Fundeni, acolo unde a inceput un lung si greu tratament care a constat in 6 saptamani de radioterapie, 3 luni de chimioterapie, citostatice, iar in cele din urma operatia. Atunci cand m-au desfacut pentru a scoate tumora.....surpriza - nu puteau elimina tumora din cauza unei pungi cu lichid care se gasea acolo. Asa ca mi-au pus un tub cu drene pentru a elimina lichidul, caci nu puteau risca caci acea punga cu lichid se putea sparge si atunci ar fi fost fatal.

Dupa 2 saptamani de atunci, am fost operata din nou si abia atunci tumora a fost inlaturata si o data cu ea mi s-a facut histerotemie. Am urmat apoi inca 6 sedinte de chimioterapie, iar in prezent ar trebui sa urmez tratament de recuperare insa acest tratament ne costa foarte mult. Familia mea a fost mereu alaturi de mine si cand spun familie ma refer in primul rand la sotul meu si la copiii mei. Cu totii am suportat foarte greu tot acest calvar numit CANCER, dar in special fetita, care avea doar 4 ani a fost foarte afectata incat ramasese muta. A fost dusa de urgenta la spital si a fosta bagata imediat pe tratament, care l-a urmat timp de 6 luni. Acum problema ei s-a rezolvat, desi rareori cand e mai agitata mai are cateva balbe in vorbire. Restul lumii (rude, cunostinte, prieteni), la inceput au plans pentru mine, apoi m-au compatimit.....apoi le-a trecut. Niciodata insa nu m-au inteles si nu mi-au inteles boala, iar eu m-am plictisit la un moment dat sa le tot dau explicatii. Chiar daca le-am spus, tot am ajuns la concluzia ca 90% din ei de fapt nu m-au ascultat......"a cancer, vai....., cand moare?"

Nu a spus-o nimeni cu voce tare dar asta simt toti. E dreptul lor. Totusi de ce atunci cand li se intampla lor e cea mai grea tragedie posibila? Am fost judecata "de ce am facut 3 copii", "de ce am ajuns in situatia asta", "de ce m-am imbolnavit'". Sunt intrebari retorice la care eu le voi raspunde curiosilor prin urmatoarele:

- Inainte de a judeca viata mea sau caracterul meu, parcurge calea pe care am mers eu, traieste durerea mea, indoielile mele, plansul meu! 

- Parcurge anii pe care i-am parcurs eu, si impiedica-te unde m-am impiedicat eu, apoi ridica-te cum am facut-o eu.

Cei care m-au sprijinit au fost membrii acestui sait imparte.ro, aici am gasit adevaratii prieteni. Doi dintre acestia au o contributie imensa de implicare in cazul meu si am toata recunostinta mea pentru ei. Acesti doi oameni minunati sunt Ionut Horatiu Guta si Ana Maria Tatucu, oameni cu adevarat valorosi si rar intalniti.  

Tin sa precizez ca locuim la o matusa la tara, caci doar pe ea o mai avem. Ne descuracam foarte, foarte greu; am luat in arenda o bucata de pamant, pe care sa o muncim, pentru ca mai apoi sa obtinem legume pe care sa le putem vinde la piata. Recolta de primavara a fost distrusa de nametii uriasi de zapada care au facut prapad in luna februarie. Acum muncim la recolta de toamna si cu ajutorul lui Dumnezeu sper ca vom reusi.

Va rog din tot sufletul pe toti oamenii de buna credinta sa ma ajutati sa imi pot continua tratamentul de recuperare si sa imi fac cele 2 investigatii pe care mi le-a dat medicul meu oncolog sa le fac si anume RMN - abdominal cu substanta de contrast si Markarii tumorali. Orice ajutor e binevenit, orice ajutor de orice natura. Domnul Ionut Horatiu Guta a creat si o reactualizare a paginii noastre de caz unde puteti gasi detaliile de contact, tratamentul care il am de urmat, toate costurile necesare, poze si acte medicale doveditoare.

Va multumesc din suflet caci ati avut rabdarea necesara pentru a citi drama mea si a familiei mele.

Cu deosebita consideratie, 

Maria

Articol realizat de:

1 articole postate
Publica din: 2012-05-23
Vino in comunitatea donatorilor imparte.ro



Fecioara Maria este aproape de tine
coemntarii
Imi permit sa-ti scriu aceste randuri in primul rand ca te cunosc personal si in al doilea rand ca am avut o experienta cu mama mea care ma marcat si nu stiu ce va fi in viitor (tu sti despre ce vb) dar vreau sa stie toata lumea care judeca ca nu au acest drept decat Dumnezeu fiecare sa vada defectele lui si pe urma poate dar nici atunci .Eu te sustin si sunt alaturi de tine atat cat pot eu macar moral daca as putea te-as ajuta si financiar dar tu sti situatia mea reala ,dar am sa rog din inima mea de mama sa te ajute cei care o pot face sa nu ramana indiferenti .Doamne ajuta.
Adaugat de: la data de 23-May-2012, 18:33
linie gri
 
Multumesc
coemntarii
Tin sa multumesc din suflet Doamnei Gabriela Voichita care doneaza felii de paine ptr cazul nostru,trimitand felicitari caritabile .Va multumim din suflet doam,na gabriela sunteti un om special ,deosebit si aveti toata recunostinat si respectul nostru.
Adaugat de: la data de 28-May-2012, 14:45
linie gri
 

 
Stirile Imparte.ro pe site-ul tau

 

Alte articole similare:
Comunitate imparte.ro
 
 
 
 

Retele sociale:

Abonare newsletter: