Like pentru a fi la curent cu toate faptele bune de pe imparte.ro

Imparte.roPovesti adevaratePovesti despre copiiBianca o fetita minunata fara copilarie
 

Bianca, o fetita minunata fara copilarie

 

Povestea unei fetite Bianca

"V-am promis ca voi incepe sa scriu despre ei, despre cei care asteapta in tacere. Si o fac cu ea, Bianca, o fetita mica, bruneta, cu ochi vioi si dragoste de a copilari. Dar trista; trista si goala pe dinauntru, goala de amintiri frumoase, de dragoste de mama, de bucuria de a fi copil si de a-si trai varsta. Are 10 ani si e in clasa a III a, abia data la scoala in clasa I de o mama mult prea preocupata de prietenii ei, alcoolul si barbatii. Amenintata ca vom anunta Protectia copilului si Politia, accepta sa o inscrie in cls I la 8 ani, fara sa fi fost macar o zi la gradinita, dupa ce i-am dat de la scoala ghiozdan si rechizite.

Nu stia sa tina in mana un creion, nu stia culorile, nu stia nimic. Era speriata si tematoare, timida dar curioasa. Treptat curiozitatea i-a disparut. Nu i-a mai placut atat de mult sa vina la scoala si asta pentru ca era mult prea in urma fata de colegii ei de clasa, nu stia cantece si poezii, nu putea sa le invete sau sa-si faca temele. De ce? Pentru ca nu avea cine sa o ajute, nu avea cum sa-si faca temele. Traieste impreuna cu mama si cu bunica, acum paralizata, din pensia bunicii de 600 lei. Dar nu e de ajuns decat pentru putina bautura care ii asigura mamei fericirea cotidiana. Nu are hainute, nu are rechizite, nu are niciodata pachetel la scoala, nu are curent electric, pentru ca au datorii si au fost debransate, nu vine iarna la scoala daca e racita cate 2-3 saptamani pentru ca zace in plapuma.

Oare are plapuma? A lipsit ultimele saptamani din semestrul I pentru ca a fost foarte bolnava. Am intrebat-o ce a patit, mi-a raspuns simplu:,,Nimic, am fost racita si am stat in pat pentru ca nu puteam sa ma ridic si sa vin la scoala. Mi-a dat mami niste parace...nu stiu, ceva; acum mi-e mai bine, dar mai sunt putin racita,, Si asta se intampla dupa 3 ianuarie. Doar ca atunci cand am chemat-o la mine acasa a trebuit sa astept putin pana cand mama, lovita de neputinta de a sta pe verticala si de imposibilitatea de a se concentra si a ma urmari, dar care casa?? Un fel de ''afara'', la fel de frig, fara foc, o camera in care statea cu geaca si cu caciula pe cap sub paturi. De ce? Dintr-un motiv prea neinteles pentru mine care a primit imediat explicatie din partea mamei: ''Mai astept pana luni-asta era sambata-si ma duc la padure ca sa mai aduc niste crengi , ca nu mai avem cu ce sa facem focul''.

Pe drum catre casa mea o intreb pe biata micuta daca a mancat ceva. Imi raspunde timid: ''Niste sarmale dimineata. Ne-a adus cateva matusa mea. ''Atat?, zic eu impertinent. "Da, raspunde ea, altceva nu avem''. Ajung cu ea acasa dar mi-e teama sa o pun sa se dezbrace ca sa o asez langa soba mea cea calduroasa. Trebuie sa se incalzeasca. Si-i pun sa manance: toba, lebar, salam, castravete, friptura, carnat, branza, tort, prajituri, fructe, bomboane...Ce sunt astea pentru ea? Nu stiu, dar s-a uitat la ele lung si, plina de curaj a infulecat cat a putut, pana cand, invinsa, la un moment dat imi spune ca nu mai poate dar le ia bucuroasa acasa. Cat ii vor ajunge? Le va manca ea oare? Sau mama intre cateva pahare ca sa-si aline arsurile gastrice?

O intreb de ce nu a vrut sa se duca la tatal ei care a obtinut-o in instanta. Imi raspunde fara sa stea pe ganduri, punand tacticos furculita pe masa, inghitind usor, cu ochii catre mine si cu o voce grava: "Daca ma duceam la el, cea care ma crestea nu era MAMA MEA NATURALA" Poftim?' 'imi vine mie sa urlu..mama naturala. Naturala o fi, ca sigur nu e artificiala, dar mama in nici un caz nu. Cum poti sa te numesti mama cand refuzi sa muncesti, desi ti se ofera posibiliatea, cand iei 900 de lei alocatia copilului pe care o faci sa dispara in 3 zile pe datorii facute pe bautura si chefuri cu barbati, cand inviti la tine in casa barbati, mai multi odata chiar, pana la 2-3 noaptea, in aceeasi camera cu copilul, cand refuzi sa vii la scoala sa discuti cu invatatoarea si cu directorul care te cheama sa iti spuna ca Bianca are paduchi, sa iti dea bani de sampon, sa-ti spuna sa faci curatenie, sa o ajuti la teme, sa-ti spuna ca acel copil are nevoi de tine ca MAMA, are nevoie de un model, de un sprijin, de un suport afectiv, de o mangaiere, de dragoste...nu de pahare, sticle, lumanari la ceas de seara, frig, lipsuri.E un copil care nu stie ce sunt desenele animate, nu stie cine este Mos Craciun, Iepurasul sau nu vrea sa stie.

La ce bun sa-i cunoasca, sa stie de ei daca ei nu stiu de ea si nu vin si la ea? Si tu, ca mama, de ce nu vii la scoala? Pentru ca esti mereu beata, pentru ca ti-e rusine sa te vedem noi asa, dar nu ti-e rusine de copilul tau. Nu ti-e rusine ca nu a stiut ce inseamna copilaria, pentru ca s-a maturizat la 10 ani, pentru ca nu avut jucarii, tata, lumina, caldura, dragoste, mancare, mangaiere...doar barbati in jurul ei, vreo 10 in 4 ani, ai tai iar acum ai luat-o cu forta dupa tine, la un alt barbat, cu vreo 20 ani mai batran ca tine, cu 7 copii, parasit de nevasta care a fugit cu cumnatul, unul din cei pe care i-ai mai avut si tu ca partener catva timp in urma. Si atunci, ce sa fac eu cu Bianca? Cum sa ii explic eu ce inseamna copilaria, ce jocuri are ea, ce frumos e sa fii copil, lipsit de griji si probleme? Cum sa ii spun eu ce bine e sa invete cand nu are caiete si carti sau curent electric sa-si faca temele? Cum sa ii povestesc despre Tom sau despre Chip si Dale cand nu are la ce sa-i vada? Sau cum sa-i spun "La multi ani!" cand nu stie cand e ziua ei? Sau cum sa-i spun sa vina la scoala cand tu, mama ei, nu o lasi pentru ca nu-i foloseste la nimic si nu ai nici macar un creion pentru ea? Sau cum sa-i spun sa se ingrijeasca, sa se spele, cand nu are nici pe ce sa-si incalzeasca apa sau unde sa-si dezmorteasca oasele rebegite de frig?

Ma intrebam deseori cum poate sa se joace ore intregi afara, cu sania, singura in curte, tot tragand si impingand de ea, pe un frig de imi venea sa plang mie ca trebuie sa ma duc la paine..Am inteles tarziu ca e singurul mod in care se incalzea, afara era poate chiar mai cald decat in casa sau isi traia ziua de lumina de la soare pentru ca la 4 in casa ei deja e noapte...Si totusi ea zambeste cateodata, atunci cand nu sta incruntata, cand nu se uita cu teama la tine...Nu stiu si nici nu cred ca voi sti vreodata de ce se teme..De ce sufera, poate, dar ce e in sufletul ei cu adevarat, ce lupta, ce chin, ce zbatere, ce controverse, ce durere, ce dorinte, ce vise si sperante, NICIODATA...Si o las din nou, sa se cufunde inca o data, la sfarsitul unei alte zile in aceeasi noapte din casa si din sufletul ei, sperand ca steaua ei sa nu moara pana cand o va vedea si ea, cu ochii ei mici, de copil neputincios..."

Bianca este din judetul Prahova. Daca v-a impresionat si doriti sa o ajutati pe Bianca, prin intermediul doamnei invatatoare, va rugam sa ne comunicati. Va multumim ! Va multumim !

Articol realizat de:

lili2013 lili2013
3 articole postate
Publica din: 2013-01-14
Vino in comunitatea donatorilor imparte.ro


Intra in cont si fii primul care posteaza un comentariu.

 


 
Stirile Imparte.ro pe site-ul tau

 

Alte articole similare:
Denisa, fetita fara nume

Ana si cei 6 fratiori

Comunitate imparte.ro
 
 
 
 

Comunitate

8 zi(le) in urma
ARTADHD REDAM ZAMBETUL COPIILOR! a fost etichetat in aceste poze:
10 zi(le) in urma
ARTADHD REDAM ZAMBETUL COPIILOR! a incarcat poze noi in albumul: ALIMENTAȚIA ÎN AUTISM
3 saptamana(ni) in urma
nikoletacazacu a deschis o noua discutie " Ajutor Hăinuțe și alimente " in categoria "Cereri donatii":
Bună seara ,apelez la dumneavoastră în speranța că ați putea sa ma ajutați, am trei copilaș

Retele sociale:

Abonare newsletter: