Like pentru a fi la curent cu toate faptele bune de pe imparte.ro

Fundatia Greenpeace CEE Romania

 

Administrator pagina:
irina.b

Data inregistrare:
mai mult de 1 an in urma




imparte.ro pe twitter imparte.ro pe facebook

România sub amenințarea construirii unor noi reactoare nucleare

| 533 vizualizari

14 aprilie 2011-Activiștii Greenpeace au demonstrat astăzi împotriva construirii unor noi reactoare nucleare pe teritoriul României. Aceștia au prezentat publicului o hartă cu cele 102 localități propuse pentru amplasarea celei de-a doua centrale nucleare și au expus un zid comemorativ cu denumirile localităților.

Protestul a fost întrerupt de către forțele de ordine, iar toti cei zece activiști ai Greenpeace au fost luati in arest, unde se află și la acest moment (13:00).

„„Statul român a plătit sute de mii de euro[1] pentru un studiu privind amplasarea unei noi centrale atomoelectrice pe teritoriul României. Populația nu a fost întrebată dacă dorește o nouă centrală nucleară, așa cum prevăd normele internaționale[2],însă acest lucru nu a stat nicidecum în calea alocării banilor pentru studiu.

Studiul rezultat este secret și a fost nevoie să intentăm proces[3] Ministerului Economiei pentru a obține lista celor 102 localități. Restul studiului este în continuare ținut sub cheie de către strategii naționali ai energiei, însă pentru desecretizarea acestuia am înaintat o acțiune la Comitetul de la Aarhus și un proces la Tribunalul București. În plus, am contactat primăriile tuturor celor 102 de localități și am aflat că oamenii de acolo nu au fost informați despre această inițiativă și că nu doresc construirea unor reactoare nucleare în vecinătate.” spune Ionuț Cepraga, Coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

“Considerăm că dezastrul nuclear prin care trec locuitorii Japoniei în această perioadă este un semnal suficient de grav pentru a opri construirea de noi reactoare. Așa cum în România primim asigurări că tehnologia de la Cernavodă este una foarte sigură, au existat în trecut asigurări și în privința tehnologiilor de la Cernobîl[4] și, mult mai recent, a celor japoneze[5].Nu putem fi de acord cu o strategie energetică bazată pe tehnologii periculoase pentru sănătate și pentru mediu, pe care alte state deja le scot din uz.” adaugă acesta.

Conform normelor europene[6], alegerea strategiei energetice naționale trebuie să aibă la bază un proces prin care publicul și societatea civilă sunt chemate la consultări în jurul mai multor scenarii energetice, asociate unor mixuri de tehnologie. În cazul României acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care Greenpeace a apelat atât la instanțele de judecată din România, cât și la Comitetul de la Aarhus pentru a obține anularea strategiei energetice actuale, bazată pe combustibil fosil și pe tehnologii nucleare. Organizația solicită statului român reluarea procedurii pentru stabilirea strategiei energetice, de această dată cu parcurgerea tuturor pașilor ce se impun.

În momentul de față, guvernul mai are în plan continuarea construirii reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, începută la mijlocul anilor ’80 și abandonată câțiva ani mai târziu. Deși aproape toți investitorii s-au retras din acest proiect[7], unii dintre aceștia orientându-se către investiții în energie din surse regenerabile[8], guvernul român insistă pentru dezvoltarea energiei nucleare.

[1] Conform informațiilor primite de la Ministerul Economiei ,Comerțului și Mediului de Afaceri, „pentru elaborarea <<Studiului privind stabilirea amplasamentului unei noi Centrale Nuclearo-Electrice>> a fost plătită suma de 902.000 lei”.

[2] Conform Convenției de la Aarhus, transpusă în legislația românească prin Legea 86/2000, statul are obligația de a organiza informări și consultări cu publicul înaintea luării oricăror decizii în domeniul energiei nucleare.

[3] Acțiunile în instanță ale Fundației Greenpeace CEE România sunt inițiate împreună cu Centrul de Resurse Juridice.

[4] În 1983, vicepreședintele Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, B. Semenov declara în legătură cu modelul de reactor RBMK: „Faptul că proiectul include peste o mie de circuite primare sporește siguranța reactorului, deci un accident serios dincauza sistemelor de răcire este practic imposibil.” La trei ani după declarația sa, în 1986, exploda reactorul model RBMK la centrala atomoelectrică de la Cernobîl, în urma unor probleme la sistemul de răcire.

[5] La data de 8 ianuarie 2011, aflatîntr-o vizită de lucru în Orientul Mijlociu, ministrul japonez pentru economie, Akihiro Ohata îl asigura pe oficialul Ahmed Yamani că tehnologiile nucleare japoneze “sunt cele mai sigure din lume”. La numai două luni după, în 11 martie 2011, avea să înceapă dezastrul nuclear actual din Japonia.

[6] Directiva Parlamentului European și a Consiliului, 2001/42/EC din 27.06.2001, transpusă în legislația românească prin HG 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri și programe.

[7] Investitorii CEZ,GDF, RWE și Iberdrola s-au retras de la finanțarea reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă. Dintre investitorii străini, au rămas loiali proiectului doar ENEL și Arcelor Mittal, care dețineau, la începutul anului, numai 9.15%, respectiv 6.2% din acțiuni.

[8] Grupurile CEZ și Iberdrola au deja în derulare în România proiecte pentru producerea energiei eoliene de 600 Mw/h, respectiv 1500 Mw/h.

 

inapoi la articole

 

Comentarii:

Intra in cont si fii primul care posteaza un comentariu.