Gelozia apare atunci când dragostea intră la închisoare

Gelozia este un sentiment profund, foarte bine înrădăcinat ÅŸi dificil de modificat. De multe ori, oamenii îÅŸi imaginează că sunt geloÅŸi pentru că sunt îndrăgostiÅ£i, dar de fapt se „îndrăgostesc” pentru că au nevoie ca o persoană să stea lângă ei pentru a nu se simÅ£i singuri.

În opinia psihologului Laura Maria Cojocaru, gelozia partenerului ne face, de cele mai multe ori, să ne imaginăm că suntem iubiÅ£i, însă, în acest context, aceasta este confundată cu iubirea, iar iubirea mult dorită se transformă într-o luptă fără învingători.

“Gelozia vine pur ÅŸi simplu din teama persoanei că nu are valoare de una singură. Cu cât persoana este mai puÅ£in capabilă să-ÅŸi găsească ea însăşi protecÅ£ia necesară ÅŸi cu cât încrederea în sine este mai mică, cu atât creÅŸte nesiguraÅ£a, teama de abandon ÅŸi implicit apare gelozia, caracterizată prin nevoia puternică de a menÅ£ine partenerul cât mai aproape, pentru protejarea propriei porÅ£ii de afecÅ£iune. RelaÅ£ia tradiÅ£ională oscilează între afecÅ£iune ÅŸi dominare, din păcate, doi poli incompatibili pentru construirea unei relaÅ£ii reale. Cu alte cuvinte gelozia seamănă aparent foarte mult cu iubirea, dar este în realitate un frate vitreg malefic, cu caracteristici diametral opuse”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.

Ce sentimente radicale ascunde gelozia?

Sentimentul geloziei ne indică un tip de relaÅ£ie în care posesia predomină în detrimentul afecÅ£iunii, iar puterea în detrimentul iubirii. Acest sentiment ascunde în el un întreg comportament, o întreagă strategie în care dragostea se amestecă cu:

1. Teama – „Dacă nu eÅŸti lângă mine, nu mă simt protejat/ă”
2. Morala – “Datoria ta este să te ocupi de mine/casă/familie"
3. Åžantajul - „Voi muri sau mă voi sinucide dacă ...”
4. AmeninÅ£area – “Dacă nu eÅŸti cum vreau eu/cu mine, ai să vezi tu/ vei plăti scump”
5. Culpabilizarea - „Dacă iubeÅŸti ÅŸi pe altcineva, înseamnă că nu mă iubeÅŸti pe mine!”
6. Mânie/furie – “Dacă mă supăr ÅŸi reacÅ£ionez, celălalt se sperie ÅŸi nu mai pleacă”
7. Luarea de ostateci - Copiii sunt de obicei cei prinÅŸi la mijloc
8. Ideologia - „Pentru că ne iubim, trebuie să facem totul împreună”
9. Autoritatea - „Nu ai voie să faci/ai ceva fără mine”
10. SuferinÅ£a - „Nu mai pot să dorm/mănânc/muncesc din cauza celuilalt”
11. Boala - Anxietate, depresie, atacuri de panică, somatizări
12. ForÅ£a/agresivitate - partenerul este reÅ£inut prin violenţă verbală ÅŸi/sau fizică, imobilizare, încuiatul uÅŸii, interzicerea accesului la maÅŸină, bani, telefon sau orice alt mijloc de a lua legatura cu exteriorul
13. Crimă - „Dacă nu-mi poÅ£i aparÅ£ine, nu ai de ce să trăieÅŸti”

Psihologul Laura Maria Cojocaru: “Fidelitatea este înÅ£eleasă de multe ori greÅŸit”

Cuvântul fidelitate provine de la grecescul „fides”, care înseamnă încredere. Ca orice lucru în acesta lume, ÅŸi fidelitatea comportă două aspecte: cel pozitiv - încrederea reciprocă ÅŸi cel negativ, pervertit, în care fidelitatea devine sinonimă cu abstinenÅ£a, represiunea, limitarea ÅŸi detenÅ£ia. “Atunci când se accentuează doar aspectul negativ, cuplul devine o închisoare, un loc al reprimării, iar partenerul de viaţă se transformă într-un inamic. MulÅ£i oameni suferă de singurătate doar din cauza limitelor determinate de educaÅ£ia primită, de condiÅ£ionările cauzate de unele concepÅ£ii de viaţă preluate de-a valma, pentru că, în acest caz, cuvintele „te iubesc” deviază de la sensul lor pur ÅŸi minunat ÅŸi devin doar temeri ÅŸi „închisori” pentru celălalt. Auzim mult prea des expresii de genul: „mă tem că tu nu mă iubeÅŸti”, “„ să mă iubeÅŸti doar pe mine!”, „te iubesc dacă ÅŸi tu mă iubeÅŸti”, „dacă mă iubeÅŸti, faci/eÅŸti aÅŸa cum îÅ£i cer”, „te iubesc dacă eÅŸti perfect/ă”, ÅŸ.a. Atunci când „te iubesc” înseamnă „mă iubesc aÅŸa cum sunt ÅŸi te iubesc aÅŸa cum eÅŸti“, putem vorbi cu adevărat de iubire, pentru că fidelitatea faţă de celălalt începe cu fidelitatea faţă de tine însuÅ£i, pentru că liniÅŸtea ta este asigurată cu adevărat doar atunci când pot să-Å£i satisfaci tu însuÅ£i aspiraÅ£iile ÅŸi atunci este minunat să-Å£i doreÅŸti ÅŸi să poÅ£i împărÅ£i asta cu partenerul/a. Atunci când reuÅŸeÅŸti să te accepti ÅŸi să te iubeÅŸti aÅŸa cum eÅŸti, doar atunci o vei putea face ÅŸi cu partenerul/a ÅŸi vei constata că gelozia va deveni un sentiment inutil. Atunci când tu însuÅ£i te apreciezi, te iubeÅŸti, te respecÅ£i, eÅŸti sensibil la tot ceea ce te înconjoară, atunci poÅ£i iubi cu adevărat viaÅ£a ÅŸi oamenii, atunci poÅ£i cu adevărat să construieÅŸti o relaÅ£ie cu o persoană aflată în aceeaÅŸi dispoziÅ£ie. O astfel de dragoste cunoaÅŸte foarte rar decepÅ£ia ÅŸi disperarea, atâta timp cât amâdoi se îngrijesc de creÅŸterea ei, fiecare însă rămânând el însuÅŸi”, conchide psihologul Laura Măria Cojocaru.

Laura-Maria Cojocaru, preÈ™edinte È™i fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI) È™i preÈ™edinte È™i fondator al AsociaÈ›iei ”GeneraÈ›ia Iubire” este Psihoterapeut ÅŸi Trainer în Programare Neuro-Lingvistică. A studiat natura minÅ£ii umane urmând 7 formări profesionale cu abordări diferite - psihoterapie integrativă, hipnoză clinică, relaxare È™i psihoterapie ericksoniană, psihoterapie de cuplu È™i familie, psihologie clinică, neuro-programare lingvistică, terapii florale Bach, consultant Panorama Socială. De peste 8 ani ghidează oamenii atât în È™edinÈ›e individuale cât È™i de grup È™i organizează cursuri ÅŸi traininguri în România, cu scopul de a-i face pe oameni să-È™i acceseze È™i utilizeze la potenÈ›ial maxim resursele interioare.

Persoane de contact
Laura-Maria Cojocaru Psihoterapeut & Trainer NLP si INLPSI
Tel. 0725161169
e-mail: psih_lauramaria@yahoo.com
http://www.consiliere-psihoterapie.info/
http://inlpsi.ro/
https://www.lauramariacojocaru.ro/

© Drepturile de autor  pentru conÅ£inutul acestui document aparÅ£in agenÅ£iei de relaÅ£ii publice PLUS COMMUNICATION. www.pluscommunication.eu