Cuta Adriana

Bun gasit, sunt Adriana Cuta si, la 25 de ani, ma confrunt cu o problema de sanatate peste care am credinta ca voi trece cu bine. In 2008 am primit un diagnostic dur, angiosarcom la copasa, un tip de cancer nu foarte intalnit si, prin urmare, deloc usor de tratat. Am suferit atunci o prima operatie, dar boala a recidivat. Exista posibilitatea de a incerca un tratament in Europa, care a fost aplicat cu succes unor pacienti cu diagnostice similare. De aceea indraznesc sa va cer sprijinul. Ajutorul vostru imi va da sansa de a urma tratamentul si un semn ca nu sunt singura. Implinise un an cand a avut loc accidentul nuclear civil de la Cernobal si se gandete ca aceasta ar putea fi cauza afectiunii grave de care sufera azi: cancer al tesuturilor moi. Miniona si timida, blanda sau involburata, inzestrata cu o mare inteligenta emotionala, Adriana isi petrece existenta, inca de la sfarsitul anului trecut, in sectia de oncopediatrie a spitalului Clinic Fundeni cu diagnosticul angiosarcom epitelioid grup 3 (adica cel mai inalt grad de malignitate). Pe 20 iunie 2011 a facut a treia operatie a tumorii recidivante de la picior, dar, pe langa aceasta, in zona au mai fost extirpate si invaziile musculare. In ianuarie 2011 a aflat si de existenta unor metastaze pulmonare. Inca nu s-au descperit motivele care duc la aparitia si dezvoltarea sarcoamelor, iar ea s-a resemnat cu sintagma “cauze necunoscute”. Nimeni din familia ei nu a fost si nu este bolnav de cancer. A copilarit la Zimnicea si cel mai mult ii placea sa mearga la Dunare sa inoate, chiar daca era un combinat chimicpe malul celalalt, aproape de oras, care polua zona. In 2005 a venit in Bucuresti, studenta fiind la Facultatea de Litere. Un nodul la coapsa, de 2 cm, situat la suprafata, care se simtea fara sa o doara, a facut-o sa mearga la un consult in luna noiembrie a acelui an. A fost operata ambulator, la o clinica particulara. I s-a spus ca formatiunea seamana cu un chist, fara sa se stabileasca – pre sau postoperator – natura formatiunii. S-a terminat totul in aceeasi zi; cum rezultat de la patologie nu a primit, Adriana aproape ca a uitat episodul. Avea 19 ani si nu s-a gandit nici un moment cat de grava ar putea fi situatia. Dupa 2 ani, in ianuarie 2008, formatiunea tumorala a reaparut. Intre timp, Adriana si-a urmat studiile si s-a angajat la publicatia Cinemagia. In vara lui 2008 a inceput sa I se faca rau inexplicabil, aproape zilnic. Un abonament la Medsana facut pentru fiecare angajat al firmei a ajutat-o sa ajunga la chirurgul Irinel Popescu. Acesta a consultat-o, a zis ca nu ii place ce vede si, ca atare, i-a dat o trimitere pentru un RMN. Venita cu rezultatul pe care scria tumora maligna, Irinel Popescu a intrebat-o: “Dar tu nu ai parinti, de ce umbli singura prin spitale”. A programat-o pentru operatie saptamana urmatoare. Adriana are parinti, parinti care o iubesc nelimitat si neconditionat si a trebuit sa le transforme telefonic diagnosticul. Socul acestora a fost devastator. A incercat sa-i protejeze, prezentandu-le situatia ca fiind mai buna, spunand ca este vorba de o suspiciune de cancer. Adriana e cea care isi incurajeaza staruitor parintii. La inceputul lui septembrie 2008 a inceput tratamentul chimioterapeutic, pe care l-a urmat pana in februarie 2009; au urmat 6 saptamani de radioterapie. A fost decarat vindecata si chemata la control dupa sase luni. A urmat o perioada normala, in care a mers la facultate si la birou ca si cand nimic nu s-ar fi intamplat. Purta o peruca cu cozi. In 2008 trebuia sa dea licenta, dar din cauza bolii a fost nevoita sa o amane. Pregatea o lucrare despre textele politice ale lui Eminescu. In toamna lui 2010 a inceput sa o doara piciorul, o durere persistenta. Cu cateva zile inainte de Craciun a facut o ecografie de control ca “sa stea linistita inainte de sarbatori”. Asa si-a zis, pentru ca nu credea ca e vorba despre o recidiva. A aflat ca formatiunea are deja 2 cm. Uriasa. Cum doctorii lipseau de sarbatori, a inceput sa caute informatii despre boala ei. A citit ca sansele de supravietuire sunt foarte mici, dar ca exista totusi. Pe 20 iunie, asa cum am amintit deja, a suferit a treia interventie chirurgicala. Tumora crescuse de la 2 cm la aproape 5 cm. Visul Adrianei este unul incarcat emotional si afectiv: isi doreste sa faca voluntariat in Africa sau in Romania, pentru a-i ajuta pe cei aflati in suferinta. Cum o poti ajuta pe Adriana Suna si doneaza la unul din numerele: 0900.900.230 (doneaza 2 euro) 0900.900.232 (doneaza 5 euro) 0900.900.234 (doneaza 8 euro) Numerele sunt valabile in reteaua Romtelecom. Doneaza prin transfer bancar in contul: RO 72 RZBR 0000 0600 0959 3270, deschis la Reiffeisen Bank.

Direct in contul: RO 72 RZBR 0000 0600 0959 3270, deschis la Reiffeisen Bank.